Divagari utile

Divagari utile

de George Bacovia


Cu un creion de grafit, coloarea gri, sau plumb, am transpus citve amomente aici; am plecat sa continui intr-un alt loc, mai favorabil, o inspiratie poetica.
De mult s-a lasat un zabranic, despartindu-ma de frumuseti pe care le-am convenit cu tine.
                              *
Mi-e imposibil ... pe vremea carui ?! ...
Iata calugarul-port, prin taverne, prin turnuri ... insasi doamna acelei tari a luat cunostinta de poeziile sale, dar ce este acest poet suferind care vrea sa pasioneze publicul? ...
Iata o parte ce nu-si are explicatie: lasati-ma in secret ...
Incerc sa mai cuget ...
Se spune ca acest calugar poseda un fel de crotomanie larvata, de care toti ceilalti fugeau ca niste simpli gainari; sub rasa lui, din cind in cind, facea sa luceasca lama unui pumnal; vremurile sunt atit de ticaloase ...
Niste manuscrise incredintate unei ibovnice, in care nu facea economie de politica pentru conducerea popoarelor, el fiind intr-un voiaj prin Orient, afla din ziare ca mai multi admiratori, impreuna cu ibovnica sa, se strimbau dupa cum erau teoriile sale.
Trebuia sa se intoarca in tara sa linisteasca spiritele, cum se intrebuinteaza la astfel de ocazii.
Pe strazi, erau aceeasi evrei biiguind, sau ciinii scuturind din urechi ...
Ca acei autori de povesti, el se gindea, prin umbrele zidurilor, la frumoasele ambitiuni de a ajunge bogat ... "Cetate de vinzare, ce cumparator iti lipseste ..."
Neavind ce mai astepta de la o societate in care cetatenii nu mai ispraveau de a cultiva, el era multumit muncind departe de aforismele unor trecatori de a guverna.
Prea putini au cunoscut pe acest straniu calugar.
                               *
Era intr-un salon de magie ...
O dupa-amiaza de iarna, care trecea tacuta, intr-o strada laturalnica; pe la ferestre si printre citiva arbori ningea pentru a nu stiu cita oara din viata lui ...
Patriarh al magiei negre, aruncind, din cind in cind, pe masa, un pumnal, el istorisea catre o femeie in matasa alba, aruncata pe un divan, despre viata lui si a alotra, care n-a avut nici un inteles.
De atunci au trecut anii ... Se crede ca acel calugar s-ar fi sinucis ...
                                *
"Ca si pe acea strada laturalnica, ninge ..."
... Pasari negre de prada se coboara, de asemenea pe strazi singuratece ... Poate numai eu singur, pe aceasta vreme ma mai gindesc la acest calugar sinistru ...
La citiva pasi, orasul se administreaza cu oameni dispusi; spre seara, se aprind lampi, ziarele anunta evenimente de prin provincii ... dar aceasta singuratate se poate admite mestecind o bucata de piine prin aceste locuri ...
Un entuziasm de munca se zvoneste, din ce in ce mai aproape; intreprinderi din care se traieste bine ...
Cind scriu, astept ...
                                 *
Cite nu ascult eu! ...
Sunt intr-o circiuma, tu intelegi ... poate eram simpatic ca un poet al Scinteilor galbene, al Vremurilor de Plumb ... incolo - tacere ...
Printr-o confuzie se spune ca am cunoscut pe acest calugar ...
M-am lasat sa ma observe atiti vinzatori, dar m-am gindit unde se petrec aceste fapte ...
Este aceasta vreo resemnare de a comparea si ca acesti negustori sa-mi produca material ziaristic, in schimbul unei remunerari, care pentru moment are aparenta unei satisfactii ...
Sau ... noi nu raspundem de cele ce scriem ... Aceste pareri pot fi luate oriunde ...
Se intuneca ...
Visuri stricate ... numai citiva bani ...
                                           *
Citeodata, aceeasi mizerie, aprecierile de mare poet imi adauga inca un gind amar ...
                                           *
Iubire, muzica de noapte la o gradina publica ... De pe o banca privesc multimea care se preumbla serioasa printre straturi de flori argintate de globuri electrice ...
Prin tufisuri - fete, sau domnisoare in rochii subtiri, cu elevi de scoala, sau militari ...
Risete, soapte ...
Un tinar imi cere sfaturi pentru un amor nenorocit.
Fanfara rasuna peste gradina si peste oras.
Cintec vechi, flori, amanti atit de tineri ma cheama cu multi ani in urma ...
Iubiri pe care le-am uitat ma ridica sa plec pe strazi adormite ...
O, pasiuni amoroase ...
                                           *
"Vintul tremura-n perdele astazi, ca si-n alte dati ..."
                                           *
"Vintul tremura-n perdele astazi, ca si-n alte dati", citiva bani ... ma duc sa-mi cumpar inca o butelie ... poate innebunesc, poate incep sa cint ... sunt singur ...
Cei batrini,cei nefericiti pot fi indopati cu vin ... Decadenta ... Simbolism ... POezie ... Se face tirziu ...
                                           *
E seara. M-am sculat din somn ... Dormisem mult ...
Citeva somnuri, de acestea imi arata ce este moartea.
Ce plictiseala! ... Ma uit ... Mai am putin tutun ... Cu ce sa incep? ...
Aprind o tigara ... Intii e tacere ... Apoi, citiva greieri de seara, latraturi de seara, o harmonie, o ghitara, voce ...
Desigur, este pe aproape o strada vesela ...
Ma gindesc sa-mi fac toaleta vreun ceas; citiva bani pe care ii mai ma ma grabesc sa-i dau pentru uitarea necazurilor ...
Inca o noapte dezordonata ...
O tigara, un scriitor isi transpune gindurile.
Cineva, departe, munceste si pentru noi.
                                            *
Citesc o gazeta si ma aflu in multime ...
Nimic deosebit. Sorbim din pahare. Sunt femei obosite; ele, din cind in cind, isi sterg naduselile cu tampoane de pudra ...
Un cintaret ispune cu minciuni amoroase.
Dar iata zorile ...
Citeva din acestea imi arata ce este viata ...
Ce plictiseala ... Intii tacere ... Apoi, citiva cocosi de ziua, citeva rulari de care grele ... despre ziua ...
Retrageri, sau continuari ... Nimic deosebit ...
O tigara ... citeva clipe pentur toaleta ... Dar iata chiar zorile ...
                                            *
Ne aflam in plina epoca de anchete si discutiuni in legatura cu manifestarile noastre literare de ultima ora. Este oare o trezire tardiva a unora de a se interesa prea asiduu de aspectele unui atare produs de lux, lasindu-ne a intelege din sesizarea acestora ca poate mergem spre ddecadenta? ...
De ce oare acest simptom alarmant? ...
S-ar parea ca ne convulsionam intr-o criza de asteptare a unui geniu poetic care, dupa actuala stare de lucruri, nu va aparea niciodata ... E o nedreptate rau intentionata fata de talentele noi, considerate de unii ca tineret fara experienta si care n-ar adaugat cit de putin la cultura poporului nostru, deprinzindu-l ncu o educatie anterioara. Creatiunile artistice de seama, la oricare alte tari civilizate, n-au venit fara mari miscari culturale.
                                             *
Poezia noua, in acetse imprejurari de schimbari sociale, nu mai poate fi lasata numai la discutiunile de cafenea de prin orase; menirea ei este de a fi cunoscuta cit mai mult de toate clasele sociale de cititori, de unde apoi ar putea evolua spre acel viitor promis pe care il asteptam ...
Ar fi regretabil ca acestflux de frumos, de care abunda literatura noastra, acum, sa nu fie raspindit, transfuzat acolo unde se cere, zabovind in trecut, cu acelasi fel de educatie populara fara a se adauga partea nobila dinf rumosul creatiunilor noi.
In felul acesta, operele poetilor actuali si-ar regasi adevaratul ecou de arta a vremii. Si fiindca vorbim de educarea maselor populare, credem ca ele au ajuns la maturitatea intelegerii a oricarui fel de arta, fie ea cit de subtila ...
                                              *
Bucuresti ... Iti vine sa rizi ... cu toate ca iti vine sa rizi ... : Capitala, studii, predispozitiuni directe spre matematica, pe de alta parte pentru literatura ...
Drepturi sociale ... Femei care vorbesc. Curios! Nu stiu pentru a cita oara sunt pe aici. Se spune ca mai sunt un fel de savanti care isi rspecta meseria pentru afectiuni neuro-simpatice ...
Rezultatele, adevarate minuni ...
Pare ca se afla cam multe carute cu motor, ceea ce ne arata ca sunt oameni bogati ... Socialism ... Cluburi ... Pace ... Liniste ...
                                              *
Viata sa intelctuala ii adusese obisnuitele indispozitiuni de nervi.
Ratacit printre ai sai, simtea ca nu mai prezinta nici un interes.
In niste zile calduroase de vara se hotari pentru niste tarmuri de mare impreuna cu o tovarasa ... Ca si mort sedea dezbracat la soare, pe nisip, sau ca doi primitivi printre stincile batute de valuri. Natura si cerul plin de soare pareau ca voiesc sa ajute nervilor lor obositi.
Cu umbra lor pe nisip, in pustietatile marine, priveau in zare vapoare, spre alte continente.
El era nascut pentru orase mari:
La tarm,
O, gind amar ...
Singuratati,
Pribege seri de primavara,
Parfumul ce se duc pe vint
Si flaute din stinci de mare ...
A fost ca niciodata ...
Ingrijitoare asteptari
Si valuri ce fosnesc la tarm.
Singuratati
Si flaute
Din stinci de mare ...
                                               *
Cinta lautar ... un cintec pribeag si strain ...
Hai, cintaret ... ce zari vom ajunge de la aceasta circiuma batrina? ...
Si fiindca m-ai facut sa pling, tine niste bani .
Sensi a trecut pe aci ... Hai, cintaret, ce zari vom ajunge de la aceasta circiuma batrina? ...
Asculta graiul meu decadent ... Desi sunt obosit de drum, poate vom gasi frumoasa cu ochii de safir, cu cintecul tau pribeag si strain ... Sau sa uitam acestea in fumul unei tigari ...Auzi fonografe publice si viata in interesul ei ... Ce poate sa mai fie? ... Suntem la sfirsit; sa bem si sa uitam ...
Dupa mii de ani, evolutia spune ca poate si mai mult ...
                                             *
In curte, aceleasi distractii observate, mereu, in anii cit a fost locatar ... Viitorul ii mingiie cu iluzia si surpriza unei locuinte mai confortabile si un trai mai comod ...
Intr-un dulap, dadu peste niste hirtie-moneta, necesara prezentului ... Putin efort, si in curind, alte zile cu alt cadru, cu alt decor, pentru a-l dispune spre noi lucrari ...
Dar ingrijorari politice.
Gazetele vestesc, enervant, retrageri de guvern ...
In camera - totul deranjat. Sens se pregatea sa se mute. In putinele odai, unde se plictisise citiva ani, pasa pe podelele goale citia jurnale si hirtii ... Gindea acum la cei care au case curate si baie ... Peste drum, pe fereastra deschisa, pe balcon, la etaj, femei scuturau perne si covoare, aceleasi cu aerul lor de stabilitate ...
Prea plictisit, trimise sa-i aduca niste vin, remediu singur pentru imprejurarile in care se afla.
O visare mai intirzia in fumul unei tigari. Se gindea la noi cunoscuti, pentru eventuale iesiri din uitarea ce-l inconjura. Mereu febril, ce complacea in aceleasi actiuni ...
Dincolo de poezie insa, ecourile vietii racneau in fereastra sa.
                                        *
Camionul se opri la poarta. Oamenii incarcau; odaile ramineau goale, cu visurile ce au adapostit, ca si suferintele unor ani de zbucium ...
Pe noua strada, noiembrie ingramadise frunzele pe la usi, si fosnet de iarna intra prin ferestrele fara storuri ... Mai sorbind din vinul uitat intr-o sticla, aranja citeva mobile.
Fosnetul trecea pe la noi locuinta, si pe strada necunoscuta facea popasuri intirziate.
Singur in noile odai; o cafea adusa si incercarea de a se familiariza cu zidurile atit de curind parasite de altii. Cine au fost ceilalti? ... Cine ar fi el? ... Intereseaza, oare, cind viata e atit de grabita pentru unii? In doua-trei zile, intimitatea locuintei devine familiara. La o masa intorcea foi dupa foi scrise, urmarea sfirsitului unui manuscris ce era discutat de mult.
Desi fire independenta, si aproape necunoscut, totusi activitatea lui era urmarita cu interes.
Citeodata, se intreba ce mai vor unii oameni de la el ...
Ecourile brutale ale prozei cotidiene ii strigau sub ferestre, si oamenii nu intelegeau firea lui.
Prin cultura traise toate civilizatiile, ceilalti pareau ramasi cu mult in urma...
Ce satisfactie ar fi meritat si cum putea sa o ceara? ... de la cine?
De aceea, isi vedea de munca lui de visator, singurul indemn ce-i mai ramasese.
                                             *
Vintul iernatic soptea imprejur ... Citiva fulgi de gheata cazura ... Privea intiile manifestari ale unui sezon atit de vitreag cu venituri modeste ...
                                             *
In vremea aceasta, cind poezia decadenta si simbolista cere tot mai mult material, cu nota unei culturi epuizate, piata literara, ca si pentru alte curente, dadea prea putini cititori. El trece ca un autor misterios. In jurul sau, civilizatia il facea sa se gindeasca la romanele mecanicii grabite; afundat in scaun, cu creionul distantat, trecea pe cite vreo hirtie insemnari dezolante ...
Anii treceau, deprinzindu-l cu o viata dupa jurnalele saptaminii ...
Un manuscris al sau ni-l arata gazduit pentru citva nopti, intr-un castel, fara sa arate pe seniorul proprietar ...
Se gasea aici gindindu-se, poate, la sute de ani ...
In acelasi manuscris mai adauga ca ar fi gasit in hrube buti cu vinuri si rachiu ce l-au hranit vreo doi ani, in are timp si-a scris cronica vremii.
Calugar cult, lasa sa fie vizitat, din cind in cind, de voievozi de seama.
Un timp, jupinese vaduve ascultau cursurile lui despre viata si despre iubire ...


Revista scriitoarelor si scriitorilor romani, Bucuresti, martie-aprilie 1930






Divagari utile


Aceasta pagina a fost accesata de 1316 ori.
{literal} {/literal}