Amurg

Amurg

de George Bacovia

Pe seara, la geamuri, un nour violet si de arama,
Pe drum, l-aceeasi ora, se taraie un lant de fier,
Si coincidente aranjate pe-o trista gama --
Azi iar mi-i frica... si cred, si sper...

O zi fara anotimp si ordine militara,
Si prin vecini s-aud mici pregatiri de masa,
Insa produsele au inceput sa dispara --
Si multi au plecat, si noapte se lasa.

Cu totii spun ca bine le-a facut
Sau ca un geniu se va naste --
Iat studiul creste cu tactul tacut...
O fiinta suprema, dintre noi, ne cunoaste.

Cuvantul liber, Bucuresti, 16 ianuarie 1921




Amurg


Aceasta pagina a fost accesata de 1408 ori.
{literal} {/literal}