Balada

Balada

de George Bacovia

O noapte de sineala din vremi voievodale
Plecase voievodul in lupte blestemate;
Iar eu pazeam domnita inchisa in cetate-
O, noaptea, de sineala, de epoci triumfale

Dormeau, adanc, ostenii in noaptea diafana
Cand eu sarii afara din cortul de matasa-
Vedeam o semiluna pe zare cum se lasa,
Si nalucit, crezusem- Flamura otomana.

Cu ceata buimacita fugeam, acum, calare,
Dar boarea noptii clare ne-ntoarse la cetate
Si povestindu-mi visul domnitei spaimantate,
I-am aratat cu spada tabloul de pe zare.

In alb, domnita blonda, in noaptea ideala,
De sus, de la fereastra, ca-n vis iesi afara,
Scaldata in sineala, ea rase-n noaptea clara
O, cat a ras domnita in noaptea de sineala...

Ateneul cultural, Bacau, februarie 1926




Balada


Aceasta pagina a fost accesata de 1011 ori.
{literal} {/literal}