Belsug
de George Bacovia
Culori si fum de toamna, plans de poet,
Apa e rece, frunzele ploua -
Vorbeste incet, paseste incet,
Ca totul cade cu o jale noua.
Vinul, si mierea, si graul tot
Le-au strans, pe graba, cine-a putut...
Tuse, si planset visele scot,
Du-te, oriunde, frunza de lut...
si-o pasarica in gradina brumata,
in linistea rece, a iarna-a facut -
Am stranutat pe o strada curata,
Frunzele toate inca n-au cazut.
A fost odata... va fi odata...
Nu spune zarea, dar spune omul -
Numai acuma e niciodata...
Adanc, prezentul, inchide tomul...
Ma duc, tot acolo, in marea cladire,
E ora, de la care raman inchis -
O emotie... o amortire...
E toamna... mi-au dat de scris...
Ateneul cultural, Bacau, 1927
Belsug
Aceasta pagina a fost accesata de 2722 ori.
