De iarna

De iarna

de George Bacovia

Un hoit, un corb, un camp, si eu,
Iarna si-ncepe a ninge-
Ninsoarea-mprejur cu cerul s-atinge
Nimeni, zapada, si ninge mereu.

-O, corb !
Ce rost mai are-un suflet orb
Ce vine singur in pustiu-
Cand anii trec cum nu mai stiu,
O, corb !
Ce rost mai are-un suflet orb
-Chiar !

-O, corb !
Ce rost mai are-un suflet orb
Intarzieri, mormant inchis-
E oare viata, sau e vis-
O, corb !
Ce rost mai are-un suflet orb
-Chiar !

Tarziu, si ninge, noaptea se lasa
Sunt singur acum
Iata orasul, nimeni pe drum-
Pace, nimic, am ajuns acasa !


Comedii in fond, 1936


De iarna


Aceasta pagina a fost accesata de 1272 ori.

{literal} {/literal}