Gol

Gol

de George Bacovia

Da fosnet frunza marunta,
Umbra e rece-n padurea sonora-
O mirare tacuta, poate crunta,
O ametire de toamna, de-o hora.

Un haos vrea sa ma duca
De unic uitand, si de numar-
Un fosnet uscat ma usuca,
Pe-un arbore plang ca pe-un umar.

Si sfaraie-o ploaie usoara
Pe rapi, pe padurea uscata-
Caverna de-odinioara
Si zarea-ntunecata.

Cugetul romanesc, Bucuresti, iunie-iulie 1923


Gol


Aceasta pagina a fost accesata de 2039 ori.

{literal} {/literal}