Nervi de toamna

Nervi de toamna

de George Bacovia


La toamna, cand frunza va ingalbeni,
Cand pentru ftizici nu se stie ce noi surprize vor veni,-
Alcoolizat, batut de ploi, cum n-am mai fost candva,
Tarziu, in geamul tau, incet, cu o moneda voi suna.

si-n toamna asta uda, mai putreda ca cele ce s-au dus,
Cand vantul va boci, din nou, la cei de jos, la cei de sus,-
La geamul tau, in spaima noptii, ca un prelung final,
Voi repeta ca anii trec mereu mai greu, si mai brutal.

Va bate ploaia... si tarziu, la geamul tau voi plange-ncet...
Va rataci alcoolizat, apoi, in noapte, un schelet, -
Nimic tu nu vei auzi din cate voi avea de spus...
in toamna asta uda, mai putreda ca cele ce s-au dus.

Seara, Bucuresti, 22 septembrie 1914




Nervi de toamna


Aceasta pagina a fost accesata de 1271 ori.
{literal} {/literal}