Serenada muncitorului
de George Bacovia
Eu sunt un monstru pentru voi
Urzind un dor de vremuri noi,
si-n lumea voastra-abia incap...
Dar am sa dau curand la cap.
O, dormi adanc, mereu, asa,
in vise dulci, hidos burghez,
Oftand, palate de-ti lucrez,
Eu stiu si bine-a darama.
in noaptea asta, iata, suna
O serenada din topor,
Amantilor pierduti sub luna,
Poeti cu putredul amor.
O, dormi in noaptea infinita,
Burghez cu aer triumfal,
Dar preistoric animal
in ratiunea aurita.
Sub luna blonda nu se plange,
Ci razbunarile se curma,
Martirilor scaldati in sange,
Cant serenada cea din urma.
O, dormi... dar voi urca spre soare
in zbor sublim de-aeroplan...
Cu vise dulci, burghez tiran:
E aurora-ngrozitoare...
Ilustratiunea nationala, Bucuresti, ianuarie 1914
Serenada muncitorului
Aceasta pagina a fost accesata de 2234 ori.
